AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică

a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul

cibernetic național civil

 

 

       Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 433 din 30.12.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1390/30.12.2024,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

         În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

         Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

         1. Prezentul proiect de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare cadrul juridic și instituțional, precum și măsurile și mecanismele necesare pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică la nivel național.

În acest scop, prin prezentul proiect de act normativ se propune adoptarea unui set de norme coerente, clare si transparente, menite să instituie un cadru național unitar de asigurare a securității informatice și a răspunsului la incidentele de securitate cibernetică survenite la nivelul rețelelor și sistemelor informatice ale entităților esențiale și ale entităților importante în conformitate cu cerințele Directivei (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2).     

2. Ca observație cu caracter general, apreciem necesară completarea Notei de fundamentare deoarece din cuprinsul considerentelor invocate atât în conținutul acesteia, cât și al preambulului nu rezultă situația extraordinară ce impune în mod obiectiv recurgerea la opțiunea legiferării pe calea delegării legislative.

         De altfel, potrivit preambulului, adoptarea promptă a măsurilor și mecanismelor prevăzute de Directiva NIS2 devine imperativă pentru creșterea rezilienței României în fața amenințărilor cibernetice, dat fiind rolul crucial al acestei directive în consolidarea capacităților naționale de apărare și răspuns la incidente cibernetice. Se mai menționează și faptul că prevederile Directivei NIS2 contribuie la alinierea României la standardele internaționale, consolidând astfel capacitatea națională de a reacționa în mod eficient în fața evoluțiilor regionale și globale din domeniul securității cibernetice.

         Ca atare, în considerarea prevederilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/20001 și ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale în materie, este necesar a fi prezentate, în concret, elementele de drept și de fapt ale situației extraordinare, care ar impune recurgerea la această cale de reglementare.

         3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate politicii industriale și pieței interne, segmentul legislativ – tehnologia informației, telecomunicații și informatică, precum și politicii privind spațiul de libertate, securitate și justiție.

În raport de obiectul specific de reglementare, la nivelul dreptului Uniunii Europene derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2), act juridic european care este obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând mijloacele la latitudinea fiecărui stat membru, potrivit art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Din analiza proiectului rezultă că, în virtutea obligațiilor ce incumbă statelor membre ale UE de aliniere continuă la evoluția acquis-ului, și ce revin de altfel, inclusiv României, transpunerea la nivel național a dispozițiilor Directivei (UE) 2022/2555 reprezintă o necesitate stringentă, în special în raport de termenul limită de transpunere, ce s-ar fi impus a fi respectat, anume data de 17 octombrie 2024.

În acest context, ținem să semnalăm că potrivit art. 41 alin. (1) din Directiva (UE) 2022/2555, statele membre comunică de îndată Comisiei Europene textul dispozițiilor de transpunere adoptate pentru a se conforma directivei.

Mai mult, potrivit art. 260 alin. (3) și (4) din TFUE, dacă un stat membru nu și-a îndeplinit obligația de a comunica măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție printr-o acțiune și poate indica, în cazul în care consideră necesar, cuantumul sumei forfetare sau al penalității cu titlu cominatoriu care urmează a fi plătită de statul respectiv și pe care îl consideră adecvat situației. Drept consecință, „în cazul în care constată neîndeplinirea obligației, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unei penalități cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisie. Obligația de plată intră în vigoare la data stabilită de Curte prin hotărârea sa”.

Totodată, este necesar ca expresia „state membre” să fie redată sub forma „state membre ale Uniunii Europene”.

5. La mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, conform normelor de tehnică legislativă prevăzute de art. 45 al Legii nr. 24/2000, republicată, este necesară reformularea acesteia, astfel: „Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 333 din 27 decembrie 2022.”.

6.  Tot ca observații de ordin general, semnalăm următoarele:

6.1. Numărul mare de alineate din care sunt alcătuite unele articole este contrar normelor de tehnică legislativă care prevăd că, pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate – a se vedea ca exemplu art. 37 care este alcătuit din 21 de alineate.

6.2. De asemenea, deoarece normele de tehnică legislativă nu recomandă folosirea parantezelor, este necesar a se renunța la prezentarea unor explicații prin utilizarea acestora.

         6.3. Totodată, normele prin care se instituie derogări vor fi redactate prin menționarea în primul rând a articolului și, ulterior, a alineatului avut în vedere, conform următorului model:

„Prin derogare de la prevederile art. ... alin. (...) din ...”.

         De asemenea, titlurile actelor la care se face referire în proiect vor fi redate doar la prima lor menționare, cu excepția cazurilor când norma vizează intervenții legislative asupra respectivului act. În cadrul referirilor ulterioare, se vor prevedea doar intervențiile legislative suferite de respectivele acte normative.

         7. La art. 2, semnalăm următoarele:

         7.1. La alin. (1), pentru rigoare gramaticală, primul termen al enumerărilor trebuie redat cu inițială mică.

         7.2. La alin. (2), în considerarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 24/2000, republicată, dar și pentru precizia și claritatea normei, se impune reanalizarea și reformularea textului, prin raportare atât la norma propusă la alin. (1) lit. a), potrivit căreia se are în vedere stabilirea măsurilor de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică pentru spațiul cibernetic național civil, pentru a fi evitată suprapunerea la nivel de reglementare cu atribuțiile altor autorități ale statului în materie de securitate cibernetică, cât și la anumite prevederi ale unor acte normative în vigoare, cum ar fi prevederile art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021.

         Clarificarea este necesară și pentru previzibilitatea normei propuse pentru alin. (4) al aceluiași articol, care vizează o excepție de la excepție.

De asemenea, pentru o informare completă asupra Legii nr. 51/1991, după termenul „republicată” se va introduce sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

         7.3. La alin. (5), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, se va reda titlul integral al actului european invocat, respectiv „Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)”, urmând, ca la o menționare ulterioară a acestuia în text, să fie redat abreviat sub forma „Regulamentul (UE) 2016/679” sau „Regulamentul general privind protecția datelor”.

         8. La art. 4, semnalăm următoarele:

8.1. La lit. a), pentru rigoarea redactării, abrevierea OUG se va scrie sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

De asemenea, pentru o informare completă, în finalul normei de la lit. a) se va introduce sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 11/2022, cu modificările ulterioare”. Reiterăm această observație pentru toate referirile ulterioare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021.

         8.2. La lit. (b), se impune reanalizarea și reformularea sintagmei „amenințare cibernetică semnificativă”, deoarece este lipsită de claritate și previzibilitate, prin raportare la construcțiile folosite: „caracteristicile sale tehnice” și „prejudicii materiale sau morale considerabile”.

8.3. La lit. c), deoarece titlul Legii nr. 58/2023 a mai fost redat anterior, pentru suplețea proiectului, se va proceda la eliminarea acestuia.

Reiterăm această observație pentru toate actele normative, titlul acestora fiind menționat doar la prima referire, ulterior urmând a preciza doar intervențiile legislative suferite de respectivele acte.

8.4. La lit. d), sintagma „anexele 1 și 2” se va scrie sub forma „anexele nr. 1 și 2”. Reiterăm această observație pentru toate normele de trimitere la anexele la proiect, inclusiv când termenul „Anexa” este scris cu inițială mare, precum și în situația marcării celor două anexe atașate proiectului.

         8.5. La lit. (e), definiția corespunzătoare expresiei „criză cibernetică” va fi redată astfel:

         „criză cibernetică – starea de fapt, astfel cum este definită în art. 2 lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 11/2022, cu modificările ulterioare;”.

         8.6. La lit. i) pct. 1, în contextul inițiativei de clarificare a unor aspecte terminologice, pentru corelare cu terminologia folosită la art. 6 pct. 20 din Directiva (UE) 2022/2555, propunem eliminarea termenului „recursivă” din sintagma „rezoluție recursivă a numelor” și inserarea acestuia după expresia „numelor de domenii”. Din aceleași considerente, la lit. i) pct. 2, propunem înlocuirea expresiei „servelor de nume rădăcină” prin expresia „serverelor pentru nume primare”.

         8.7. La lit. j), pentru respectarea prevederilor art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora exprimarea prin abrevieri se poate realiza numai prin explicitare în text, la prima folosire, abrevierea „TIC” trebuie înlocuită cu expresia „tehnologiei informației și comunicațiilor, denumită în continuare TIC”.

         8.8. La lit. t), întrucât titlul actului european invocat a fost redat integral la lit. s), pentru suplețea proiectului, recomandăm să fie menționat doar prin precizarea categoriei juridice, a numărului și a anului adoptării lui. Prin urmare, la orice menționare ulterioară în text, se va face trimitere la „Regulamentul (CE) nr. 765/2008”.

         8.9. La lit. x), pentru rigoare normativă se va face trimitere la „art. 3 pct. 19 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 ...”, respectiv „art. 3 pct. 20 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014”.

         8.10. La lit. y), nn) și oo), pentru economia textului, menționarea actului european se va realiza doar prin sintagma „Regulamentul (UE) nr. 910/2014”.

         8.11. La lit. z) și aa) semnalăm modul diferit în care sunt menționate punctele art. 2 din Regulamentul UE la care se face referire. Se impune folosirea aceleiași modalități de exprimare.

         8.12. La lit. aa) și pp), din aceleași considerente,  menționarea actului european invocat se va realiza prin sintagma „Regulamentul (UE) 2019/881”.

         8.13. La lit. bb), pentru corelare cu terminologia folosită la art. 6 pct. 21 din Directiva (UE) 2022/2555, expresia „registru de nume TLD” se va înlocui prin sintagma „registru de nume de domenii de prim nivel” sau „registru de nume TLD (top-level domain – TLD)”. Totodată, pentru o transpunere corectă a dispozițiilor directivei UE, sintagma „către serverele de nume” se va înlocui prin sintagma „între serverele de nume”.

8.14. La lit. ee), pentru o informare completă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011, după titlul acesteia se va introduce sintagma „aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare”.

         8.15. La lit. ff), pentru corelarea cu dispozițiile art. 6 pct. 1 lit. b) din Directiva (UE) 2022/2555, textul se va completa astfel: „2. ... dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor digitale cu ajutorul unui program informatic; sau 3. ...”.

8.16. La lit. qq), pentru a se evita transpunerea eronată a dispozițiilor art. 6 pct. 19 din Directiva (UE) 2022/2555, propunem reformularea textului astfel: „sistem de nume de domenii DNS sau „DNS înseamnă un sistem de denumire ierarhic și distribuit de atribuire de nume care permite identificarea serviciilor și resurselor de internet, care permite dispozitivelor utilizatorilor finali să utilizeze servicii de rutare și conectivitate a internetului pentru a accesa aceste servicii și resurse;”.

8.17. La lit. ss), pentru rigoare normativă și pentru suplețea textului, se va face referire la „art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;”.

9. Semnalăm că, deși potrivit exigențelor normative secțiunile trebuie să cuprindă mai multe articole, Secțiunea 1 și Secțiunea a 2-a ale Capitolului II sunt alcătuite fiecare dintr-un singur articol.

10. La art. 8 alin. (1), pentru o percepere facilă și mai clară a normei, propunem ca formularea „... astfel cum sunt prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) și fără a aplica art. 45 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.”, să fie redată sub formatul ... astfel cum sunt prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, fără a fi aplicate însă, dispozițiile art. 45 din aceeași lege.”.

Observația devine aplicabilă, în mod similar și pentru textul alin. (2), care va avea următoarea configurație:

„(2) O entitate este considerată întreprindere mijlocie dacă îndeplinește criteriile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din legea prevăzută la alin. (1), fără a fi aplicate însă, dispozițiile art. 45 din aceeași lege.”.

11. La art. 10 alin. (1) partea introductivă, pentru rigoarea exprimării, în loc de „... prevăzut de art. 9, ...”, va figura „... prevăzut la art. 9, ...”.

12. La art. 11, semnalăm următoarele:

12.1. La alin. (3), pentru consecvență redacțională cu norma prevăzută la art. 10 alin. (2), propunem inserarea expresiei „al entităților”, după construcția „... metodologiei de evaluare a nivelului de risc”.

12.2. La alin. (6), pentru fluența textului, enunțul „... în condițiile art. 37 alin. (8) lit. b), ...”, se va scrie „... în condițiile prevăzute la art. 37 alin. (8) lit. b), ...”.

Observația are relevanță pentru toate cazurile asemănătoare, cum ar fi, spre exemplu, la art. 12 alin. (3), unde, în locul sintagmelor „… în ordinul de la alin. (1) …” și „… în ordinul de la art. 37 alin. (8) lit. b), …”, vor figura formele „… în ordinul prevăzut la alin. (1) …”, respectiv, „… în ordinul prevăzut la art. 37 alin. (8) lit. b), …”.

12.3. La alin. (10), pentru îmbunătățirea redactării, propunem ca exprimarea „... în conformitate cu alin. (1), ...”, să fie redată sub forma „... în conformitate cu dispozițiile alin. (1), ...”.

12.4. La alin. (5), pentru a asigura o redactare în conformitate cu stilul specific normativ, propunem ca acesta să fie reformulat astfel:

(5) În termen de 30 de zile de la data realizării autoevaluării, entitățile esențiale întocmesc și transmit către DNSC și, după caz, către autoritatea competentă sectorial, un plan de măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate, asumat de managementul entității, în conformitate cu măsurile de gestionare a riscurilor aplicabile acestora.”.

13. La art. 13 partea introductivă, cu referire la expresia „cel puțin”, specificăm că aceasta nu asigură caracteristici privitoare la precizia și previzibilitatea unei norme juridice astfel cum prevăd rigorile de tehnică legislativă.

Această observație are caracter general pentru toate situațiile de acest fel.

14. La art. 14, semnalăm următoarele:

14.1. La alin. (1), față de redactarea „... ordinului prevăzut la art. 37 alin. (8) lit. b), ...”, corelat cu textul normei de trimitere, este de evaluat dacă după substantivul „ordinului”, ar trebui sau nu inserat și cuvântul „comun”, dat fiind că articolul și subdiviziunea sa fac referire la ordine comune.

14.2. La alin. (4), în ceea ce privește formularea „... precum și a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, astfel cum sunt stabilite conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, ...”, indicăm faptul că expresia „întreprinderi mici” figurează în cuprinsul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât, pentru exactitate, se impune ca aceasta să fie prezentată după cum urmează: „... precum și a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, astfel cum sunt stabilite potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, ... .”.

15. La art. 15, semnalăm următoarele:

15.1. La art. 15 alin. (2), întrucât titlul Legii nr. 58/2023, a mai fost citat în dispoziții anterioare celei analizate, în concordanță cu tehnica legislativă, propunem eliminarea sa, observația fiind valabilă ori de câte ori există norme de trimitere la această lege ori la orice alt act normativ.

15.2. La alin. (6) lit. b), pentru articularea cu prevederile de la art. 23 alin. (3) lit. (b) din Directiva (UE) 2022/2555, și, totodată, pentru a se evita o transpunere defectuoasă a normei, sintagma „prejudicii materiale sau non-materiale” se va înlocui prin sintagma „prejudicii materiale sau morale”.

15.3. La alin. (7) lit. d), privitor la modalitatea de sistematizare, amintim dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, o enumerare distinctă nu mai poate cuprinde alte enumerări și nici alineate noi.

15.4. La alin. (12), semnalăm că sintagma „în conformitate cu legislația națională și normele Uniunii Europene, prin gradul mare de generalitate, este insuficient de clară, ceea ce afectează predictibilitatea normei. Propunem reformularea textului, astfel încât să fie prevăzute în mod expres dispozițiile legale vizate.

16. Referitor la norma prevăzută la art. 17, pentru a asigura un caracter concis și în concordanță cu exigențele normative, propunem ca aceasta să se rezume la următorul text:

Art. 17. -  Prin derogare de la dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 58/2023, persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și c) din aceeași lege, care sunt identificate ca fiind entități esențiale și entități importante, aplică prevederile art. 15 și 16 privind raportarea incidentelor.”.

17. La art. 18, semnalăm următoarele:

17.1. Ca observație generală, pentru suplețea normei propuse, precum și pentru realizarea unei eficiente grupări a ideilor juridice expuse în cuprinsul acestuia, sugerăm ca ipotezele juridice prevăzute la alin. (4) – (7), să fie constituite într-un articol distinct, numerotat cu cifră arabă.

În situația în care soluția propusă este însușită, articolele subsecvente celui în discuție, se impune a fi renumerotate în mod corespunzător, iar toate normele de trimitere subsidiare actualului art. 18, vor fi ajustate în funcție de noua identificare a elementelor structurale și/subdiviziunilor structurale.

17.2. La alin. (2), pentru raționament strict de ordin redacțional, propunem inserarea formei abreviate „nr.”, în cuprinsul mențiunii „... anexele nr. 1 și 2, ... .”.

De asemenea, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea abrevirii „art.”, antepusă numeralului „6”.

17.3. La alin. (3) lit. b), pentru o transpunere corectă și completă a art. 3, alin. (4) lit. (b) din Directiva (UE) 2022/2555, este necesară completarea textului astfel: „adresa sediului social principal și datele de contact actualizate, inclusiv adresele de e-mail, gama de IP-uri și numerele de telefon.”.

17.4. La alin. (3) lit. f), din același argument mai sus prezentat, enunțul „... în anexa 1 sau în anexa 2;”, trebuie redat sub forma „... în anexa nr. 1 sau 2;”.

17.5. La alin. (3) lit. j), pentru previzibilitatea normei propuse, sintagma „informații necesare și suficiente” se impune a fi reanalizată și reformulată, întrucât nu rezultă cu certitudine ce poate fi considerat „necesar” și „suficient”, conform intenției de reglementare.

17.6. La alin. (7), conexat cu textul normei de trimitere la art. 12 alin. (4), pentru menținerea unității redacționale, propunem scrierea construcției „... entitățile realizează o autoevaluare a nivelului de maturitate prevăzută la art. 12 alin. (4).”, astfel: „... entitățile realizează o autoevaluare a nivelului de maturitate a măsurilor de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică prevăzută la art. 12 alin. (4).”.

17.7. La alin. (8) lit. a), potrivit rigorilor uzanțelor normative, este necesară redarea în formă restrânsă a normei de trimitere la „… alin. (3) lit. a)-d), lit. f) și lit. j), …”, după cum urmează: „… alin. (3) lit. a)-d), f) și j), …”.

În egală măsură, la lit. b), în loc de „… alin. (3) lit. e) și lit. g)-i), …”, se va scrie, „… alin. (3) lit. e) și g)-i), … .”.

Cele două observații de mai sus, devin aplicabile, într-un mod general pentru toate cazurile de acest gen.

17.8. La alin. (10), pentru estetica exprimării, propunem ca textul „... până cel târziu la 17 ianuarie 2025 ...”, să fie redactat sub forma „... până cel târziu la data de 17 ianuarie 2025 ...”, propunere valabilă și pentru enunțul „... Până la 17 aprilie 2025 ...”, ce se regăsește în debutul tezei finale, care urmează să fie scris „... Până la data de 17 aprilie 2025 …”.

17.9. La alin. (17), privitor la enunțul „... și alte entități decât cele menționate la alin. (2), indiferent de dimensiunea acestora, în conformitate cu alin. (2)-(16).”, cu predilecție la cele două norme de trimitere la „alin. (2)”, realizate în mod simultan în cuprinsul acestuia, este de evaluat corectitudinea raportării celui de al doilea text de trimitere la aceeași subdiviziune structurală dat fiind contextul prezentat.

17.10. La alin. (18), față de formularea „... cu respectarea legislației în vigoare, în special a celei privind protecția datelor cu caracter personal.”, pentru a asigura permisivitate și predictibilitate normei, propunem ajustarea sa, prin evidențierea actelor normative tangente domeniului vizat.

18. La art. 19 alin. (1), pentru considerațiune privitoare la redactare, propunem inserarea substantivului propriu „Europene”, după cuvântul „Uniunii”, iar pentru o eficientă conturare a normei, ar fi de preferat, menționarea actului european la care face referire contextul „... cu dreptul Uniunii privind protecția datelor.”.

La alin. (8), pentru raționamentul potrivit căruia actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, propunem reanalizarea și extinderea construcției „... conform dispozițiilor legale.”.

19. La art. 21 alin. (1), în acord cu uzanțele redacționale, sintagma „Hotărârea de Guvern” se va redacta „Hotărârea Guvernului”.

20. La art. 22 alin. (1), întrucât nu este explicitat anterior, acronimul „COSC” se va redacta in extenso, după care se va insera sintagma „denumit în continuare COSC”.

21. La art. 23 alin. (2) lit. h), pentru precizia și predictibilitatea normei, propunem ca expresia în conformitate cu dreptul Uniuniisă fie înlocuită prin dispozițiile legale avute în vedere, iar după sintagma „dreptul Uniunii” se va insera termenul „Europene”.

22. La art. 24 alin. (2), pentru rigoare redacțională și o completă informare legislativă și având în vedere că titlul actului normativ nu este la prima citare în cadrul proiectului, sintagma „OUG nr. 104/2021 privind Înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică” se va scrie sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 11/2022, cu modificările ulterioare”, în acest fel urmând a fi redate toate trimiterile ulterioare la această ordonanță de urgență.

23. La art. 25, semnalăm următoarele:

23.1. La alin. (1) lit. h), pentru evitarea echivocului, expresia „celelalte state” se va înlocui prin sintagma „celelalte state membre ale Uniunii Europene”.

23.2. La art. 25 alin. (3), propunem ca sintagma „până la 17 ianuarie 2025” să fie redată sub forma „până la data de 17 ianuarie 2025”.

24. La art. 31 alin. (1) lit. f), pentru claritatea și previzibilitatea măsurii, se impune reanalizarea și reformularea sintagmei „personal adecvat” .

25. La art. 32, semnalăm următoarele:

25.1. La alin. (1) lit. a) pentru claritatea și previzibilitatea măsurii, se impune reanalizarea și reformularea sintagmei disponibilitate ridicată”.

25.2. La alin. (1) lit. d) pentru claritatea și previzibilitatea măsurii, se impune reanalizarea și reformularea sintagmei sistem adecvat”.

25.3. La alin. (1) lit. f), trebuie corelate informațiile referitoare la cerințele pe care trebuie să le îndeplinească CSIRT-urile cu cele impuse prin textul directivei pentru a se evita o transpunere deficitară a acesteia. Facem această observație deoarece, la art. 11 alin.(1) lit. e) din Directiva (UE) 2022/2555, se prevede că „echipele CSIRT dispun de personal adecvat pentru a asigura disponibilitatea permanentă a serviciilor lor și se asigură că personalul lor este format în mod corespunzător”.

         25.4. La alin. 4, pentru claritatea și precizia normei, sintagma „taxonomii comune sau standardizate”, necesită fie definirea acesteia la art. 4, Secțiunea a II-a din proiectul de act normativ, fie reanalizarea și reformularea acesteia.

26. La art. 33 alin. (1) lit. d), prin care sunt transpuse prevederile art. 11 alin. (3) lit. d) din Directiva (UE) 2022/2555, pentru a se evita orice dubiu în interpretare, expresia „analiza datelor” se va înlocui prin sintagma „analiza datelor criminalistice”.

       

 

         27. La art. 36, semnalăm următoarele:

         27.1. La alin. (5) lit. d), în considerarea prevederilor de la art. 25 din Legea nr. 24/2000, sintagma „alte procedee de inginerie socială” este lipsită de claritate și previzibilitate, fiind necesară definirea acesteia la art. 4, Secțiunea a II-a din proiectul de act normativ.

         27.2. La art. 36 alin. (2), la partea introductivă, sugerăm ca sintagma „În îndeplinirea alin. (1)” să fie redată sub forma „În îndeplinirea prevederilor alin. (1)”.

28. La art. 37 alin. (4), pentru considerente de redactare, sintagma „punctele 8-9” va fi redată astfel:  „pct. 8 și 9”.

29. La art. 40 alin. (2) lit. f), pentru rigoarea redactării, sintagma „art. 15-16” va fi redată astfel: „art. 15 și 16”.

30. La art. 47 alin. (4), pentru rigoarea redactării, cu privire la sintagma „prevăzut la dispozițiile alin. (3)” aceasta se va reda „prevăzut la alin. (3)”; totodată, expresia „trei zile” se va redacta sub forma „3 zile”.

Totodată, la alin. (8) cuvântul „Directorului” nu se va reda cu majusculă, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

         31. La art.48, semnalăm următoarele:

31.1.  La alin. (1) pentru coerența proiectului este de analizat dacă acest element structural nu ar fi indicat sa facă parte integrantă din art. 60, „Sancțiuni”.

31.2. Norma referitoare la sancțiuni din cuprinsul alin. (1) ar trebui prevadă în mod expres că acestea se aplică în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru care DNSC are competența de aplicare a sancțiunilor.

         31.3. La alin. (2) este necesar să se prevadă în mod expres care sunt situațiile în care se aplică respectivele măsuri administrative, întrucât din reglementarea propusă nu rezultă dacă acestea se pot dispune numai în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art. 60 alin. (1) sau și în alte situații și nici care sunt acele situații.

         În plus, la lit. g), textul trebuie completat cu precizarea referitoare la actul prin care sunt constatate „încălcările prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” vizate de reglementarea preconizată.

31.4. La alin. (3) sintagma „aplicării art. 46 alin. (1) lit. b)” se va reda „aplicării dispozițiilor art. 46 alin. (1) lit. b)”. Totodată, textul de la final „aceasta este sancționabilă conform alin. (1) lit. a).” este neclar, fiind necesară un plus de claritate a dispoziției. De asemenea, la alin. (5) textul de debut „Măsurile prevăzute la dispozițiile alin. (1) și (2)” se va reda „Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2)”.

         Considerăm că la alin. (3) este necesară reanalizarea textului, întrucât din formularea propusă rezultă că este „sancționabilă” ordonanța de urgență.

         31.5. La alin. (4), pentru asigurarea unei reglementări complete, trebuie să se prevadă în mod expres care sunt situațiile în care DNSC poate dispune realizarea respectivei informări.

         32. La art. 49 este necesară reanalizarea și reformularea textului propus pentru alin. (2), întrucât, în actuala redactare, acesta nu este suficient de clar.

         33. La art. 50, semnalăm următoarele:

         33.1. La alin. (1), la partea introductivă, în măsura în care respectivele criterii de individualizare sunt stabilite pentru aplicarea măsurilor administrative, nu și pentru sancționarea contravențiilor, așa cum pare a rezulta din conținutul acestora, trimiterea trebuie făcută la art. 48 alin. (2) – (4) și art. 49.

Totodată, trimiterea sub forma „art. 48-49” se va reda „art. 48 și 49”.

         33.2. La alin. (2), pentru claritatea reglementării, este necesar să se prevadă în mod expres care anume „încălcări” sunt avute în vedere de text.

         34. La art. 52, apreciem că soluția legislativă prin care competența constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute într-o ordonanță de urgență să fie stabilită prin hotărâre a Guvernului apare ca fiind discutabilă și trebuie reanalizată sub acest aspect.

35. La art. 53 alin. (1), cu privire la trimiterea sub forma „obligațiilor prevăzute la art. 31-33”, pentru un plus de exactitate normativă propunem reformularea textului în redactarea „obligațiilor, cerințelor și responsabilităților prevăzute la art. 31-33”.

36. La art. 57 alin. (5) lit. a), sintagma „furnizarea serviciul;” trebuie redată corect „furnizarea serviciului;”.

La alin. (11) trimiterea sub forma „Termenele prevăzute la alin. (9)” este de analizat dacă este necesar să fie redată sub forma „Termenele prevăzute la alin. (8)” deoarece în cadrul respectivului alineat este prevăzut un termen, respectiv „În cel mult 15 zile lucrătoare ...”.

 

 

37. La art. 60 semnalăm următoarele:

         37.1. La alin. (1) lit. a), precizăm că entitățile esențiale și importante pot răspunde contravențional numai în măsura în care au personalitate juridică.

         Pe de alte parte, semnalăm că expresia „în condițiile și cu respectarea cerințelor impuse” este mult prea generală și nu întrunește cerințele specifice de accesibilitate și previzibilitate, întrucât nu se înțelege care sunt acele condiții și nici cine impune respectivele cerințe. Este necesară, de aceea, completarea textului cu precizări referitoare la aspectele avute în vedere.

         37.2. La lit. b), textul este neclar în ceea ce privește referirea la „termenul indicat”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

         37.3. La lit. g), semnalăm că textul nu poate avea în vedere decât organele de conducere unipersonale, întrucât răspunderea contravențională nu este colectivă. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

37.4. Referitor la lit. i) și j) deoarece au în vedere art. 14 alin. (3), propunem comasarea acestora într-o singură literă.

         37.5. La lit. p), semnalăm că nerespectarea dispozițiilor art. 18 alin. (3) nu poate constitui contravenție distinctă de cea de la lit. o), întrucât art. 18 alin. (3) nu stabilește o obligație de sine stătătoare, ci precizează care sunt informațiile care trebuie furnizate în notificarea prevăzută la art. 18 alin. (2). Este necesară, de aceea, reanalizarea normei și eliminarea sau reformularea acesteia, în funcție de intenția de reglementare.

         37.6. La lit. u) semnalăm că obligația prevăzută la art. 19 alin. (1), la care se face trimiterea, nu este suficient de precisă, întrucât se referă, în mod generic, la „depunerea diligențelor necesare” pentru a colecta anumite date. Întrucât norma de sancționare nu îndeplinește criteriile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, este necesară reanalizarea textelor si stabilirea, cu precizia necesară, a obligației a cărei încălcare constituie contravenție.

         37.7. La lit. aa), pentru precizie normativă, textul ar trebui să aibă în vedere sancționarea desfășurării activității specifice CSIRT-urilor de către entități neautorizate potrivit art. 34.

         37.8. La lit. ii), semnalăm că art. 55 alin. (2), la care se face trimiterea, nu cuprinde reglementări referitoare la acordarea unui termen, așa cum rezultă din textul propus, ci stabilește obligația de transmitere a unor situații anual, în primul trimestru. Este necesară, de aceea, reanalizarea textelor și corelarea lor în mod corespunzător.

         37.9. La lit. mm), pentru precizia reglementării, este necesară indicarea expresă a elementelor structurale din cuprinsul art. 37 care cuprind reglementări referitoare la emiterea respectivelor ordine comune.

37.10. La art. 60 alin. (2) pentru rigoare normativă, partea introductivă trebuie reformulată, astfel:

         „(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:”.

         În plus, în cuprinsul lit. a) – c), expresia „amendă contravențională” trebuie înlocuită cu sintagma „amendă”.

Totodată, referirea la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 fiind la prima menționare, este necesar să fie redate toate elementele de identificare ale acesteia, respectiv „Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

La lit. a)-c), pentru un limbaj specific actelor normative, sugerăm ca exprimarea neunitară: „în situația …” și „în cazul …” să fie înlocuite cu expresia „pentru contravențiile prevăzute la …”.

         37.11. Ca observație de ordin general, semnalăm că nu este stabilită sancțiunea pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. e) în cazul în care fapta este săvârșită de către o entitate importantă.

         37.11.1. La lit. a), pentru articularea cu prevederile de la art. 34 alin. (5) din Directiva (UE) 2022/2555, potrivit cărora „Statele membre se asigură că ... entitățile importante sunt supuse ... unor amenzi administrative având o limită superioară de cel puțin 7 000 000 Eur sau având o limită superioară de cel puțin 1,4% din cifra de afaceri mondială totală anuală”, pentru a se evita transpunerea defectuoasă a directivei, se impune revederea textului.

         Totodată, trimiterea la alin. (1) lit. f) trebuie reanalizată, întrucât norma nu se referă la entitățile importante.

         În plus, expresia „cel mult” trebuie eliminată, iar sintagma „în situația alin. (1) lit ...” trebuie înlocuită cu expresia „pentru contravențiile prevăzute la lit. ...”. Avem în vedere faptul că trimiterea la alin. (1) urmează să fie cuprinsă în partea introductivă a normei. Observațiile sunt valabile și pentru lit. b) – e).

37.11.2. La lit. b), în considerarea prevederilor art. 34 alin. (4) din Directiva (UE) 2022/2555, potrivit cărora „Statele membre se asigură că ... entitățile esențiale sunt supuse ... unor amenzi administrative având o limită superioară de cel puțin 10 000 000 Eur sau o limită superioară de cel puțin 2% din cifra de afaceri mondială totală anuală”, pentru a se evita transpunerea eronată a directivei, se impune, de asemenea, revederea textului.

         37.12. La alin. (3), pentru precizie normativă, expresia „prevăzută la alin. (2)” trebuie înlocuită cu sintagma „prevăzută la alin. (2) lit. a) și b)”.

         37.13. Semnalăm că, pentru o mai bună sistematizare a normelor, dispoziția din cuprinsul art. 60 alin. (6) ar trebui să constituie ultimul alineat al art. 61.

         37.14. La art. 60 alin. (7), pentru asigurarea unei reglementări complete, expresia „art. 16 alin. (1) şi ale art. 28 alin. (1)” trebuie înlocuită cu sintagma „art. 16 alin. (1), art. 28 alin. (1) și art. 29”.

         În plus, pentru rigoare normativă, din text trebuie eliminată trimiterea la dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, întrucât acestea vizează normele existente înainte de intrarea în vigoare a respectivei legi, nu și pe cele adoptate ulterior acestui moment.

         În ceea ce privește partea finală a textului, întrucât aplicarea sancțiunii prin decizie nu intră în atribuțiile agentului constatator, așa cum reiese din text, este necesară reformularea corespunzătoare a acestuia.

         38. La art. 61, semnalăm următoarele:

         38.1. La alin. (1), trimiterea la art. 46-50 nu este suficient de clară și trebuie reanalizată. Este adevărat că art. 48 alin. (1) se referă la aplicarea sancțiunilor avertismentului și amenzii contravenționale de către DNSC, însă așa cum am arătat anterior, reglementarea din cuprinsul art. 48 nu este suficient de precisă.

         Precizăm că, pentru entitățile competente să constate contravențiile și să aplice sancțiunile, este necesar ca art. 61 să cuprindă norme exprese, clare și previzibile.

         Se impune, de aceea, reanalizarea necesității normei din cuprinsul alin. (1).

         38.2. În ceea ce privește reglementarea din cuprinsul alin. (2), apreciem că, pentru un spor de claritate, teza a doua a normei ar trebui să constituie un alineat de sine stătător.

         În ceea ce privește respectarea rigorilor stilului normativ, propunem ca în cuprinsul ambelor teze expresia „aplicarea sancțiunii realizându-se” să fie înlocuită cu sintagma „iar aplicarea sancțiunii se face”.

         38.3. La alin. (3), întrucât din norma propusă pentru art. 48 alin. (1) rezultă că este posibilă și aplicarea sancțiunii avertismentului, pentru un plus de rigoare normativă, la lit. f), propunem ca textul să prevadă în mod expres că este avută în vedere situația în care sancțiunea este amenda, prin introducerea, în debutul acestuia, a expresiei „în cazul aplicării sancțiunii amenzii”.

         Pe de altă parte, semnalăm că nu se înțelege ce anume s-a avut în vedere prin referirea la „modalitatea de plată a acesteia”, astfel încât textul trebuie reanalizat sub acest aspect.

         În plus, ținând seama de dispozițiile art. 60 alin. (7), este necesară completarea enumerării cu o nouă literă, referitoare la precizarea potrivit căreia contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării deciziei, jumătate din cuantumul amenzii aplicate.

         38.4. La alin. (6), întrucât alin. (3), la care se face trimiterea, nu are în vedere o altă decizie decât cea prevăzută la alin. (2), este necesar ca expresia „prevăzută la alin. (2) și (3)” să fie înlocuită cu sintagma „prevăzută la alin. (2)”. Cu toate acestea, în măsura în care cele două teze ale alin. (2) vor constitui alineate distincte, așa cum am propus anterior, trimiterea urmează să fie făcută în mod expres la cele două alineate.

         38.5  La art. 61 alin. (8), abrevierea OG se va reda in extenso.

39.  La art. 64, semnalăm următoarele:

39.1. La alin. (1) din aceleași considerente de respectare a stilului actelor normative, expresia „... în temeiul dispozițiilor din Capitolul IV din Ordonanţa de urgenţă …” se va reda „în temeiul dispozițiilor Capitolului IV din Ordonanţa de urgenţă …”.

De asemenea, pentru precizia normei, este necesar a se indica numele emitentului Deciziei nr. 70/2024, respectiv Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

         39.2. La art. 64, trebuie eliminat alin. (3), întrucât cuprinde o normă care nu prezintă logică juridică. Menționăm că actele subsecvente adoptate în temeiul ordonanței de urgență nu ar trebui să cuprindă norme care să contravină reglementărilor legale în vigoare. Cu toate acestea, în situația în care acest lucru s-ar întâmpla, înlăturarea de la aplicare a respectivelor norme nu poate fi realizată decât prin anularea lor de către instanța de contencios administrativ sau prin intervenții legislative exprese ale entităților competente să le emită, și nu prin eventuala invocare a dispoziției propuse prin proiect de către organele de aplicare sau de către entitățile  cărora le incumbă obligații prevăzute de respectivele acte, așa cum ar putea rezulta din textul propus.

         39.3. Totodată, propunem eliminarea alin. (4), întrucât nu cuprinde o normă derogatorie de la regula generală privind intrarea în vigoare a dispozițiilor referitoare la contravenții, prevăzută la art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

40. La art. 65 alin. (1) lit. d), este de analizat dacă norma de trimitere la art. 18 alin. (10) este corectă, sau ar trebui să vizeze alin. (9) al respectivului articol.

41. La art. 66 alin. (1) lit. c), după titlul Legii nr. 146/2014, în loc de termenul „actualizată” se va introduce expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

42. La art. 67 alin. (1) lit. a), potrivit uzanțelor,  numărul Ordonanței de urgență a Guvernului 115 din 14 decembrie 2023 se va scrie „nr. 115/2023”, iar la lit. b) numărul Legii 296 din 26 octombrie 2023 va fi redat „nr. 296/2023”.

La alin. (2), numărul Ordonanței de urgență a Guvernului 1 din 6 ianuarie 2020 va fi redat „nr. 1/2020”.

La alin. (4), numărul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice este 153/2017 și nu 153/2027.

43. La Anexa nr. 1, pentru rigoarea și suplețea redactării normei, sugerăm ca:

43.1. La Sectorul 1. Energie, Sub-sectorul (a), coloana Tipul de entitate, după titlul Legii nr. 123/2012 să fie introdusă sintagma „cu modificările și completările ulterioare” la prima menționare a acesteia, iar la menționările ulterioare să fie precizate doar intervențiile legislative suferite de Legea nr. 123/2012, evitându-se în același timp formularea „din aceeași lege”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Totodată, sugerăm ca, pentru unitatea în redactare a normelor, textul propus la a 4-a liniuță să debuteze astfel :

„‒ Producătorii de energie electrică, astfel cum sunt definiți la art. 9 pct. 9 2…”.

La a 7-a liniuță, sintagma „ ... servicii de mobilitate, astfel cum aceștia sunt definiți la Articolul 3 pct. 36 din Regulamentul (UE) 2023/1804 …” se va reda ... servicii de mobilitate, astfel cum aceștia sunt definiți la Articolul 2 pct. 36 din Regulamentul (UE) 2023/1804 …”.

La a 8-a liniuță, pentru suplețea normei, sugerăm ca toate entitățile enumerate să fie redate în forma articulată: operatorii, concesionarii, dezvoltatorii.

La Sub-sectorul (b), din considerente de unitate în redactare și pentru respectarea uzanțelor în materia redactării actelor normative, textul coloanei Tipul de entitate va fi redactat astfel:

„‒ Operatorii de « încălzire centralizată » sau « răcire centralizată » astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. t) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea  pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

La Sub-sectorul (c) prima liniuță, expresia „Legea nr. 238 din 7 iunie 2004” se va reda „ Legea nr. 238/2004”, iar la a 3-a liniuță, expresia „Legea nr. 85 din 30 martie 2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere” se va reda „Legea nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare”.

La Sub-sectorul (d), prima referire la „Legea nr. 123 din 10 iulie 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare” va fi redată „Legea nr123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare”, iar următoarele vor fi redate sub forma „Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare”.

La Sub-sectorul (f), abrevierea OUG va fi redată in extenso, iar după titlul actului se va introduce sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

43.2. La Sectorul 2. Transport, Sub-sectorul (b), prima liniuță, sintagma „ Legea nr. 202 din 4 noiembrie 2016” va fi redată „ Legea nr. 202/2016”, observația fiind valabilă și la a doua liniuță, cu mențiunea că se va elimina și titlul actului normativ, păstrându-se doar intervențiile legislative asupra Legii nr. 202/2016.

La Sub-sectorul (d), expresia „art. 4 lit. a din Ordonanța Guvernului nr. 7 din 25 ianuarie 2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport” se va reda „art. 4 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport, aprobată prin Legea nr. 221/2012”.

43.3. La Sectorul 4, prima liniuță, expresia „la articolul 3 alin. 1 pct. 40 din Legea nr. 126 din 11 iunie 2018 privind piețele de instrumente financiare” se va reda „la articolul 3 alin. (1) pct. 40 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare”, iar la a doua liniuță, se va elimina titlul Legii nr. 126/2018, păstrând doar referirea la intervențiile suferite.

43.4. La Sectorul 5, prima liniuță, expresia „art. 347 lit. c din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 (republicată) privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare” se va reda „art. 347 lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

43.5. La Sectorul 6, expresia „art. 2 pct. c din Ordonanța nr. 7 din 18 ianuarie 2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, cu modificările și completările ulterioare, destinată consumului uman, astfel cum aceasta este definită la art. 2 pct. a din aceeași Ordonanță” se va reda „art. 2 lit.  c) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, cu modificările ulterioare, destinată consumului uman, astfel cum aceasta este definită la art. 2 lit. a) din ordonanță …”.

43.6. La Sectorul 7, expresia „ art. 2 pct. 1, 2 și respectiv 3 din Anexa 1 - Norme Tehnice din 28 februarie 2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011 la Hotărârea nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate” se va reda „art. 2 pct. 1-3 din Anexa 1 - Norme Tehnice din 28 februarie 2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare”.

44. La Anexa nr. 2, la Sectoarele 1 și 2, pentru corectitudinea exprimării, sintagmele „Ordonanța de Urgență nr. 13  din 6 martie 2013 privind serviciile poștale” și „Ordonanța de Urgență nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor” se vor reda sub formele „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013” respectiv „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea  nr. 17/2023”.

De asemenea, referitor la folosirea noțiunii de CAEN Rev. 2, semnalăm că de la 1 ianuarie 2025, potrivit Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024, vor fi aplicabile prevederile CAEN Rev. 3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr. 1323/30.12.2024